Iritabilitate la gandul de a face orice

Buna! De cam un an am inceput sa simt o iritabilitate foarte mare de fiecare data cand sunt diverse treburi de rezolvat in programul zilnic, care implica iesitul din casa. Nu am mai simtit niciodata asta si cu siguranta nu e dorinta mea sa ma izolez. Din contra, eu zic ca sunt o persoana destul de sociabila si activa, dar pur si simplu ma enervez groaznic cand tot apare ceva de facut: ba sa merg la medic pentru ceva probleme, ba la ortodont in fiecare luna, ba la sala, ba sa ma intalnesc cu nu stiu cine etc.

Imi notez tot ce am de facut intr-o zi in notitele din telefon si ma apuca toti dracii daca vad ca trebuie sa ies din casa pentru ceva, din pacate inclusiv daca e vorba de prieteni, desi ador sa petrec timp cu ei.

A ajuns la mine ca o zi buna sa fie considerata cea in care merg la lucru (sau nici macar, daca e weekend) si apoi stau. Efectiv de un an de zile simt nevoia continua sa stau acasa sa ma uit pe pereti.

Am incercat cu concedii de cateva zile in care chiar sa stau acasa si atat, dar parca niciodata nu-mi ajunge timpul sa ma “incarc” complet. Vine ziua de luni in care am programare la nu stiu ce la ora 6 si s-a dus tot.

Stiu ca e first world problem, dar ma afecteaza sa stiu ca imi cam neglijez prietenii din cauza asta. Ies cu ei, dar au fost destul de multe dati in care am zis ca nu pot iesi, desi nu ne vedem chiar asa des. N-as vrea sa se raceasca relatia mea cu ei din cauza asta.

Daca e cineva care a mai simtit asa ceva pana acum, cum ati scapat?