Învățând din istorie: Greva studenților din 1995

În 1995, peste 100.000 de studenți români au intrat în grevă după ce Ministrul Învățământului, Liviu Maior, a emis un ordin care majora taxele pentru admitere, contestații, înmatriculări și cel mai grav, repetarea anului de studiu. La vremea aceea, o singură restanță te obliga să repeți tot anul, deci practic toată lumea era în pericol.

Guvernul a răspuns cu violență polițienească și cu narrativa că măsurile îi vizează doar pe „repetenții leneși". Între timp, taxa pentru repetarea anului putea ajunge la 5.000.000 lei, într-o țară unde salariul mediu net era 242.612 lei pe lună. Adică aproape doi ani de salariu pentru o singură restanță.

Ce e interesant e că cifrele de azi nu arată mai bine. În 1995, înscrierea la admitere ar fi costat 6,18% din salariul mediu net lunar. În 2027, admiterea la Drept va costa 600 de lei , adica 11,89% din salariul mediu. Mergem înapoi in timp...

Greva a funcționat pentru că a fost națională și pentru că părinții s-au solidarizat cu studenții , amenințarea cu înghețarea anului s-a întors împotriva guvernului tocmai din cauza asta. Cu alegerile din '96 pe aproape, au cedat și au acceptat majoritatea revendicărilor.

Ce a funcționat atunci? Unitatea. Cu totii, studenti (de la toate universitatile mari) si parinti.

Suntem într-un context asemanator și cred ca ar trebui sa luam o lectie de la ce s-a intamplat in trecut.