Mortalitatea asociată caniculei a înregistrat o creștere în România în ultimii ani, numărul deceselor atribuite temperaturilor extreme depășind considerabil pe cel al morților cauzate de accidentele rutiere. 5000 de vieți, dacă ne uităm doar la anul 2024.

Din punct de vedere medical, temperaturile extrem de ridicate nu figurează direct pe certificatele de deces, însă acționează ca un factor declanșator sau agravant critic pentru afecțiunile cardiovasculare și respiratorii cronice, blocând capacitatea organismului de a-și regla temperatura internă.

Există o diferență majoră între datele autorităților române și cercetările internaționale: în timp ce instituțiile naționale raportează cifre extrem de scăzute bazate pe cauze directe de deces, modelele epidemiologice internaționale indică mii de morți provocate indirect de valurile de căldură.

Sistemul public din România nu este pregătit pentru gestionarea riscurilor climatice extreme. În ciuda disponibilității fondurilor europene, proiectele esențiale pentru adaptare — cum ar fi înființarea Observatorului Național pentru Climă și Sănătate sau funcționalitatea platformelor de risc — sunt nefuncționale sau amânate de birocrație.

La nivel global și european, expansiunea zonelor urbane amplifică vulnerabilitatea populației la valurile de căldură, făcând tot mai urgentă dezvoltarea unor sisteme funcționale de avertizare timpurie și reducerea dependenței de combustibili fosili.

[Ucigașul tăcut: Canicula omoară mai mulți români decât accidentele rutiere](https://context.ro/ucigasul-tacut-canicula-omoara-mai-multi-romani-decat-accidentele-rutiere/)

Ucigașul tăcut: canicula omoară mai mulți români decât accidentele rutiere